10 august 2023 – 10 august 1983. Astăzi sunt sunt 40 de ani de la primul meci jucat de Gheorghe Hagi pentru echipa națională a României, când s-a consemnat, practic, startul către marea performanță al celui mai bun fotbalist român din toate timpurile.
Într-un arc peste timp, coborând cu patru decenii în urmă, lucrurile au stat astfel:
La vremea respectivă, Hagi debutase deja în Divizia A, într-un meci SC Bacău – FC Constanţa 3-0, disputat la 11 septembrie 1982, în etapa a şasea a sezonului 1982/1983. O făcuse la 17 ani, şapte luni şi şapte zile şi a jucat titular în acea partidă, ca mijlocaş, iar echipa marinarilor, antrenată de Emanoil Hașoti, a fost: Costaş – V. Purcărea, I. Constantinescu, Matache, Caramalău – V. Mănăilă, Gache, Vanea, Hagi – Peniu (70 Buduru), Şt. Petcu (75 Rusu)
La finalul acelui sezon, FC Constanţa (în perioada 1972-1988 așa s-a numit Farul) avea să retrogradeze în Divizia B, după ce s-a clasat pe ultimul loc, cu 20 de puncte (şapte victorii, şase egaluri şi 21 de înfrângeri, 30-65 golaveraj), dar acest lucru nu l-a împiedicat pe Mircea Lucescu să apeleze la Gică, care jucase 18 meciuri și marcase 7 goluri pentru echipa de club.
Hagi urma oricum să plece de la Constanța și avea pe masă oferte de la Steaua, Universitatea Craiova și Sportul Studențesc. Se înțelesese cu toate, ba chiar semnase și înțelegeri cu ele, ceea ce în mod normal i-ar fi adus suspendarea. La facultate fusese băgat însă la ASE, la Craiova, ceea ce făcea ca Universitatea să fie favorită în a obține serviciile sale.
În vară, în pauza competițională, așa cu obișnuia, Mircea Lucescu a alcătuit o echipă divizionară pentru un stagiu de pregătire în Olanda. Au rămas acasă fotbaliștii Universității Craiova, care avuseseră un sezon greu, marcat de eliminarea din semifinalele Cupei UEFA, în fața Benficăi, dar și de faptul că duceau și greul naționalei. Cu doar o lună înainte, România bătuse Suedia, în deplasare, gol Cămătaru, și revenise în cărțile calificării la Euro 1984, după ce în aprilie pierduse, la București, contra Cehoslovaciei.
Așadar, la finalul lui iulie 1983, Lucescu a convocat 20 de fotbaliști, pentru un turneu în Olanda, printre care și Hagi. Gică a jucat acolo în meciuri de pregătire, cu echipe gen Heerenven (primul lui meci neoficial la națională), Cambuur sau Lokeren. A început ca rezervă, a fost apoi titular și la un moment dat s-a accidentat, nefiind utilizat în ultima partidă cu Nottingham Forrest.
La începutul lunii august, în cantonament au venit și câțiva jucători de la Craiova, pentru amicalul cu Norvegia, care urma să aibă loc la 10 august. Până la partida respectivă, Hagi și-a revenit, iar Lucescu a decis să-i ofere șansa debutului, ca titular, folosindu-l mijlocaș stânga.
Gică avea 18 ani, 6 luni și 5 zile și a avut o evoluție curajoasă. „Debut promițător al mezinului Hagi”, a titrat ziarul Sportul a doua zi. Hagi a avut un șut pe poartă și a centrat o dată perfect pentru Gabor, care a trimis cu capul în bară. S-a terminat 0-0, iar România rămânea neînvinsă, în toată istoria de până atunci, în fața nordicilor.
Lucescu a declarat la venire că cel mai mult l-a bucurat modul în care au conlucrat Hagi și Gabor, care parcă ar fi jucat de o viață împreună.
La întoarcerea acasă, Hagi trebuia să fie așteptat de cei de la Universitatea Craiova, dar nimeni n-a venit la aeroport. A rămas la București în noaptea aceea, iar apoi s-a prezentat la antrenamentele Sportului Studențesc, care l-a luat de sub nasul Craiovei.
Hagi n-a mai lipsit de la națională din august 1983, jucând în acea toamnă amicale cu RDG, Polonia și Israel, a fost titular într-un meci oficial, contra Ciprului, penultimul din campania de calificare la EURO 1984, iar, la Bratislava, în ultima partidă, cea care a dus România la turneul final, a fost rezervă neutilizată.
Norvegia – România 0-0
10 august 1983 – Oslo – 9.000 spectatori
Norvegia: Thorstvedt (46 T. Jakobsen) – Soler (29 Erlandsen), Kojedal, Hareide (55 Repvik), Grondalen – Fjolberg, Giske, P. Jakobsen, Davidsen – Dokken, Torensen (16 Kallshangen)
România: S. Lung – Rednic, lorgulescu, Ștefănescu, Florea Vâetuş – Movilă, Boloni, Klein, Hagi – Gabor (84 lovan), Coraş (89 Bărbulescu)
Hagi avea să marcheze primul dintre cele 35 de goluri pentru echipa națională, abia un an mai târziu, pe 12 septembrie 1984, într-un meci cu Irlanda de Nord, din preliminariile CM 1986. Irlanda de Nord s-a impus la limită, scor 3-2, iar Hagi a înscris pentru 1-1, în minutul 36.
M-a ajutat esențial în cariera mea de sportiv, de fotbalist, prin acea promovare de la vârsta de 18 ani, m-a luat de la juniori direct la echipa mare fără să trec pe la tineret nici măcar un minut. Îi mulțumesc pentru acest lucru, el mi-a accelerat procesul de formare, mi-a dat curaj și încredere în cariera mea de fotbalist. La mulți ani, vă iubim și să fiți lângă fotbal în continuare – Gică Hagi despre Mircea Lucescu
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER